marius dugulescu pdl

Dragele mele dragi,

În luna aprilie 2011 au fost amplasate nişte panouri în marele oraşe ale ţării care încercau să explice poporului românesc că orientarea (homo)sexuală nu este o boală. Şi în Timişoara, metropola vestică, a fost amplasat un asemenea afiş, conform cu acest articol  Aceste panouri arătau imaginea estompată a unui bebeluş căruia i se lipeşte o etichetă: "homosexual", în loc de eticheta cu număr de la maternitate. Ce au înţeles căpiaţii extremişti şi creştini din România? Că aceste afişe sunt propagandă homosexuală, care încearcă să corupă minori. Ce sugerau aceste afişe? Că orientarea sexuală este probabil înnăscută (sau este o opinie din ce în ce mai răspândită) şi că homosexualii suferă de disriminare de la cea mai fragedă vârstă. Gândiţi-vă un pic ce vi s-a întâmplat în copilărie sau adolescenţă şi reaminti-ţi-vă ce frică v-a fost să nu se afle, să nu fiţi bătuţi, să nu îşi bată restul joc de voi.

Iată reacţia lui Marius Dugulescu, deputat PDL de Timiş, citat aici
"Eu le recunosc drepturile, insa sa si le tina in spatiul intim nu in spatiul public, in centrul Timisoarei. Eu am ramas stupefiat de acel afis, din care vad un copilas purtand acea inscriptie ca si cand ar avea catuse. In timp ce toti crestinii se sfiintesc si se pregatesc de Paste, aceasta minoritate imprastie mizeriile in spatiul public. Eu nu agreez promovarea de acest gen inaintea praznicului Invierii Mantuitorului"
Absolvent de teologie baptistă, pastor baptist, din 2008 deputat PDL de Timiş, conform paginii personale,
Eu ce să vă spun? Un partid care tolerează asemenea atitudini nu va mai fi niciodată votat de mine şi sper că nici de voi.

rahova droguri politia bucuresti

Continui serialul traficanti de droguri, poliţia bucureşti şi bulangiii.
Altă zonă fierbinte: calea Rahovei, între Strada Sebastian şi Piaţa Rahovei (în special în gangurile dintre intersecţia Căii Rahovei cu Petre Ispirescu şi cam până pe la strada Bârca, în spatele blocurilor).
O plimbare de noapte mă lămureşte în privinţa zonei.
Pe la 3 dimineaţa (cel puţin 20 de grade) observ un grăsan cu glugă în cap vorbind la telefon. Desigur pus pe slăbit, de aia poartă glugă. Locul: Calea Ferentari colţ cu strada Tutunari. După un minuţel apare încă un nene, atletic, în trening ca şi primul, fără glugă dar cu o şapcă adânc înfundată pe frunte.
Merg amândoi pe Calea Rahovei până la Petre Ispirescu. În acel moment nu îmi dau seama exact ce sunt: traficanţi sau poliţişti. Înclin să cred că sunt poliţişti (un al şaselea simţ). Tunşi milităreşte, albi, foarte albi. Fără tatuaje, fără tăieturi de cuţite, îmbrăcaţi curat, etc.
Între timp îi ajung din urmă, mă opresc la chioşcul de la intersecţie, ei cotesc în gangul din spatele blocurilor. Ceva îi face să se răzgândească, probabil privirile mele. Trec pe lângă mine şi se fixează la colţul intersecţiei dintre Calea Rahovei cu Petre Ispirescu. Cel cu gluga de mai devreme a "pierdut" gluga. Mă întorc ca să am o privire bună asupra lui. Cel cu şapca s-a tras mai deoparte, grasul îmi aruncă o privire în care îmi cară o mie de pumni. E clar, are o iubire profundă, izvorâtă din propria urâţenie, pentru bulangii. Tipic gabor de Românica.

Îi depăşesc către Piaţa Rahovei. Într-o fracţiune de secundă au dispărut după colţ. Din nou. Mă întorc. În aceeaşi intersecţie dintre Calea Rahovei şi Petre Ispirescu au apărut doi drogaţi. Concomitent un echipaj în Dacie de la secţia 19 Poliţie trece pe acolo.

Vă explic ce înţeleg eu: e o linişte perfectă în Calea Rahovei noaptea, nimeni nu deranjează pe nimeni. Gaborii în civil nu îi deranjează pe drogaţii mărunţi, gaborii în uniformă de la secţia 19 Poliţie  nu îi deranjează pe cei în civil, nu îi deranjează pe drogaţi. etc. Chioşcul non stop şi brutăria sunt puncte fierbinţi, unde noaptea se schimbă impresii şi se împart, nu-i aşa, cărţi de vizită pentru afaceri ulterioare, sub ochii binevoitori ai organelor. Uneori organele mai intră în chioşc sau opresc maşina la brutărie pentru a se pune la curent cu ultimele evoluţii ale cursului valutar din zonă.

Aşa cum mi-a explicat şi mie un drogat, grija gaborilor este să nu se fure, în rest nu au nimic împotrivă să patroneze un mic (sau mare) trafic. "Au grade, îşi permit orice" spune cu înţelepciunea vieţii de stradă drogatul.

Singurul care a picat ca musca în lapte sunt eu: bulangiul care deranjează tot şmenul de noapte - frumoasa încuscrire între gabori şi drogaţi. De acolo privirile urâte şi pumnii pregătiţi ai gaborilor care mi-ar fi tras cu plăcere o chelfăneală în toi de noapte, cu autor necunoscut.

droguri salajan politia romana

V-a mai vorbit sora voastră bună despre Sălăjan, droguri şi Poliţia Română în această postare.
Vă povestesc o plimbare de noapte, în aceeaşi zonă, adică pe bulevardul Pallady (Fost Sălăjan) între Piaţa Titan (fostă Sălăjan) şi Piaţa Trapezului (fostă Macaralei). Un trotuar umbrit de copaci, ferit de lumină şi propice traficului de droguri.
1) vin dinspre piaţa Sălăjan şi mă duc înspre Bulevardul 1 Decembrie 1918 pe bul. Pallady (fostul Sălăjan).
La jumatea drumului este o mică intersecţie (strada Soldat Ştefan Mihale). Acolo este un părculeţ. Imediat după intersecţie pe trotuar, discret, între alte două maşini, este tras un taxi cu lumini stinse. În taxi vreo 3 indivizi.  Mă apropii se dechide portiera. Ceva comentarii, nu aud foarte bine. "Ai fi în stare", zice unul.
Ete poza:

Poliţişti, traficanţi? Îmi continui liniştită drumul până la intersecţia cu bulevardul 1 Decembrie 1918. Mă plimb un pic pe bulevard, stau cuminţică pe bancă, admir poliţiştii în civil (doi la număr) care se duc spre locul de unde vin.
2) Mă întorc dinspre 1 Decembrie 1918 pe builevardul Pallady (fost Sălăjan) înspre strada Ştefan Mihale. (jumatea drumului pâna la Piaţa Sălăjan de pe prima harta, acolo unde e părculeţul marcat de mine).
Mă roade. Vreau să ştiu ce este în acel taxi. Uf, babă bătrână şi nebună. Mă întorc, ce naiba. La intersecţia cu Ştefan MIhale, ce să vezi? Lumini de taxi aţintite pe trotuar înspre direcţia din care vin eu. De data asta nu mai sunt nebună să trec pe lângă taxi. Noroc că mai există un trotuar mai sus şi îl pot ocoli. Taxi Total, număr 344. Dinspre Ştefan Mihale un trecător discret se nimereşte taman când ajung şi eu. Măi să fie. Ies în bulevardul Sălăjan, ca să pot traversa pe partea ailaltă. Când colo pe trecerea de pietoni ce să vezi? Lume buluc, nişte golănaşi cam agitaţi.
3) mă întorc spre bulevardul 1 decembrie 1918.
E de-a dreptul groasă aşa că din păcate nu mă mai pot întoarce la Piaţa Sălăjan. Trebuie să mă întorc iarăşi spre bul. 1 decembrie 1918. Taman când mă întorc pe trotuar porneşte motorul unui Cielo (B86DIZ). Cu poziţiile stinse, întuneric beznă înauntru. Alte persoane discrete va să zică.
Ete harta:

4) Ajung la bulevardul 1 decembrie 1918, pe trotuarul de sus.

Când ajung aproape de 1 decembrie 1918 o prezenţă discretă tocmai dispare într-un gang.  Cotesc din nou pe bulevardul 1 decembrie 1918 şi imediat după intersecţie două echipaje de poliţie trase unul lângă altul.
Poliţiştii afară din maşini, discutând destul de aprins.

Şi ciudăţeniile au continuat, în momentul în care m-am întors la cazinoul Maxbet de la Piaţa Sălăjan, folosind rute ocolitoare. Altă prezenţă discretă cu glugă în cap uitându-se insistent către strada Ştefan Mihale. Oare de ce poartă lumea cu burtă glugă atunci când mori de cald? Desigur ca să transpire şi să slăbească. La un moment dat opreşte un microbuz (B25CDI) şi şoferul discută îndelung cu prezenţa discretă cu glugă. Apare şi - evident - taxi total (344) care tocmai se întâmplase să patruleze pe acolo.
Uf. Complicate lucrurile în Sălăjanul ăsta.
Deci, ia să vă ajute baba un pic:

- taximetriştii sunt trecuţi prin multe şi se ţin de multe. Droguri, prostituate. Taximetria e doar un paravan la foarte mulţi. Greu de imaginat ce poţi găsi în maşina unui taximetrist. Chiar şi poliţişti care dau ponturi.

- nimic nu mişcă în nicio zonă din Bucureşti fără să ştie gaborii. Şi fără să dai dreptul unde trebuie e imposbil să vinzi şi tu cinstit nişte droguri. Nici măcar ţigări în piaţa Sălăjan nu poţi vinde fără să ungi, aşa crede nenea ăsta.

- există înaintaşi, ginitori. Doar şi în Poliţie există Bisericuţe, nu-i aşa? Se sapă unii pe alţii. Nu poţi şti niciodată ce barosan vine şi ne strică treburile nouă de la secţia 13 Titan.

- Cielo (B86DIZ): la o oră după ce l-am văzut prima dată era în acelaşi loc, bine mersi. Şi acolo va rămâne. Rolul său nu e să se plimbe ci să privească.

Concluzia generală: există o împletire perfectă între bugetarii poliţiei Româneşti, firmele de pază şi dealerii barosani de droguri. Din an în paşte se mai sparge buboiul, pentru că periodic, nu-i aşa, trebuie să raporteze realizări măreţe mai sus.

Altă concluzie: nu mă mai duc pe acolo, nu vrea să îmi las oasele pe nicăeri pentru că am fluierat în biserică.

Nu uitaţi că trăim în Românica, patria noastră, exemplu de moralitate, în care bulangiii sunt pedepsiţi aspru pentru propaganda lor. Şi pentru că eventual văd şi înţeleg cam multe.

apocalipsa si homosexualii

Potrivit unui evanghelist american, Harold Camping, inginer, 89 de ani, ziua Judecăţii a sosit. Astăzi, 21 Mai 2011, la orele 18.00, toţi creştinii adevăraţi, care au respectat cuvântul lui Iisus, vor fi ridicaţi la ceruri. Păcătoşii, necredincioşii, bulangiii sunt condamnaţi să arză în focul Gheenei. Timp de cinci luni, furtuni, incendii, cutremure vor distruge lumea celor care nu au prins bilet pentru rai. Articolul din ziarul englez The Guardian

Noi bulangiii suntem condamnaţi. Evanghelistul american vede în mişcarea mondială de afirmare a drepturilor homosexualilor şi mai ales în succesul impresionant al acesteia semnul clar că vine sfârşitul Pământului.

Aşa că eu sigur sug pula în noaptea de 20 spre 21. De la un poliţist în timpul serviciului lui. Măcar dacă îmi bagă un scaraoschi o ţepuşă în cur şi mă face grătar în Iad să ştiu că am mai păcătuit cu folos înainte.

Politia Romana si drogurile

După ce v-a esplicat aici sora voastră cum stă treaba cu evaziunea fiscală şi Poliţia la covrigi şi cornuri, vă explică sora voastră cum stă treaba cu traficul de droguri şi Poliţia Română în Bucureşti, capitala României.

Cartierul Sălăjan / Titan, sectorul 3 Bucureşti, este o placă turnantă în traficul de droguri. Aici dacă sunteţi amatoare de senzaţii tari sau de bani rapizi, sub ochii atenţi ai firmei de pază BGS şi ai Poliţiei Române este raiul de pe pământ pentru voi.

Aveţi şi un număr cu noroc: secţia 13 Poliţie. Ete şi harta:


Vizualizare hartă mărită


Vă spune sora voastră: vă plimbaţi noaptea pe bulevardul Pallady (fostul bulevard Sălăjan), între staţia de metrou Nicolae Grigorescu (fosta staţie Sălăjan) şi staţia de metrou 1 Decembrie 1918 (piaţa Trapezului, fosta Piaţă a Macaralei), pe partea cu Piaţa Titan (sau Piaţa Sălăjan). Beliţi şi voi ochii la harta de dedesubt, este cam pe acolo pe unde scrie aleea pătulului.. La Piaţa Titan / Piaţa Sălăjan aveţi un cazino păzit de firma BGS şi un fastfood (pe partea cu linia de tramvai). Harta dedesubt:


Vizualizare hartă mărită


Veţi vedea aşa:
1) poliţişti în civil care şuşotesc cu paznicul BGS de la cazinou. Discută despre plantare de flori şi pericolul pe care îl reprezintă câinii vagabonzi pentru bucureşteni. Şi mai discută despre scorurile la ultimele meciuri de fotbal.
2) drogaţi cu sacoşe cu marfă furată pe care o plasează la acelaşi paznic.Am auzit cu urechiuşele mele de curvă bătrână comandă specială de la paznic pentru componente de calculator. Nu e pentru el, face şi el mai departe un serviciu la alte persoane.
3) multă lume cu glugă în cap şi burţi plâmbându-se şi ei ca să mai dea jos din şunci (bugetarii poliţiei române)
4) o dacie albă care merge încetişor pe lângă trotuar, care conţine iar burtoşi, fără glugă de data asta, ce îşi belesc privirile de poliţişti ca să vadă mai bine în ce categorie să vă includă: drogat, traficant sau bulangiu. Bulangiul sunt eu, staţi liniştite. Am avut onoarea să fiu condusă câteva sute de metri de acea dacie. Ştiam eu că sunt cuceritoare, dar nu-mi imaginam că i-am lăsat în limbă tocmai pe poliţişti.
5) dacă se ţine cineva discret după voi, asta înseamnă că probabil sunteţi filate de un poliţist. Acuma nu ştiu ce să zic, poate chiar sunteţi cuceritoare şi poliţistul este fermecat de voi. Mai degrabă eu cred însă că poliţistului îi este tare foame, de când cu salariile foarte micşorate.

Şi uite aşa toată lumea din Titan / Sălăjan este fericită noaptea: BGS-ul, drogaţii, câinii vagabonzi, poliţiştii care îşi rotunjesc şi ei bieţii veniturile lunare.

Hawking e bulangiu

Dragi creştini, ortodocşi şi nu numai,
Vă dau o veste bună: Stephen Hawking e bulangiu.
Nu săriţi în două beţe de bucurie: nu e homosexual, e bulangiu aşa ca atunci când îi zici aproapelui pe care îl iubeşti creştineşte "băi bulangiule".
E bulangiu mare pentru că acest fizician englez, poate cel mai mare al vremurilor noastre, zice într-un interviu acordat ziarului englez The Guardian:
"Nu există rai sau viaţă după moarte, [...] e un basm [...]".
Mai mult Hawking zice într-o carte din 2010 că nu e nevoie de un Dumnezeu pentru a explica naşterea Universului. Trăim într-unul din multele Universuri. Din întâmplare.

homosexualitatea e o boală

Românica e o ţară pură unde degeneraţii nu prea sunt toleraţi.
Propaganda diabolicesc-homosexuală a instalat nişte afişe în Bucureşti care ne spun că homosexualii nu sunt bolnavi.
Dar noi Românii ortodocşi nu putem tolera asemenea neruşinare.
Aşa că sub paza binevoitoare a poliţiei necorupte am făcut rost de o scară şi nescaiva vopsea ca să transmitem întregii lumi din înţelepciunea noastră de neam multimilenar. Mulţumim din inimă domnule Roncea că aţi făcut cunoscute adevăratele valori întregii Europe, ce spun eu, întregului glob. Şi voi suratelor luaţi de citiţi blogul unui creştin adevărat.

faceti muie nu razboi

Mor băieţii noştri. Militarii noştri. Cei mai pregătiţi. Chiar dacă sunt disperaţi după bani într-o ţară săracă eu i-aş ţine legaţi de glia strămoşească. Şi i-aş suge de zor în mansarda unui bloc bucureştean. Îi prefer cu pula în gura mea decât între patru scânduri, luptători într-un război inutil şi pierdut de dinainte.
Pentru dragii mei americani (nu că ar înţelege româneşte): mai bine şomeri şi beţi morţi într-un joint sordid, gata de o clanţă rapidă într-un chevy vechi decât închişi într-o cutie înfăşurată în drapelul viitoarei mele patrii.

politia romana si covrigii. Schengen.

Consituţia României garantează libertatea de expresie. Textul de dedesubt este un pamflet ce conţine expresii licenţioase folosite în limbajul cotidian de Bucureşti. Dacă nu doriţi să le citiţi (le tot auziţi) vă puteţi opri aici cu cititul.

Dragii şi dragele mele,

Sora voastră trăieşte în capitala României București. Bucureștiul este o metropolă sud-est europeană. Locuitorii orașului meu sunt afaceriști înnăscuți: știu să facă bani și din piatră seacă.

Vă învață sora voastră:

1) faceţi rost de 1-2 navete vechi. Navetele sunt nişte cutii goale în care se transportă pâinea şi alte alimente. Nu e nevoie să le spălaţi.

2) aşezaţi navetele la ora 4 jumate dimineaţa pe un trotuar în dreptul unei staţii. V-aţi prins: e taraba voastră. La ora 5 opreşte o maşinuţă şi se deschide portbagajul. De acolo ies alte navete pline cu covrigi. Navetele le puneţi pe tarabă şi vă aprindeţi liniştite o ţigară deasupra covrigilor.

3) cine se scoală de dimineaţă departe ajunge. Tot creştinul care se duce la serviciu, între o cafea la pahar de plastic şi o ţigară gustoasă va lua şi un covrig. Într-o oră vindeţi covrigii, nu vă faceţi griji.

4) acuma urmează combinaţia: vă guduraţi şi voi cu 10 lei pe lângă gabori. Nu merge din prima, s-ar putea să trebuiască să mutaţi covrigii mai la vale. Dar dacă vă guduraţi destul găsiţi sigur un om. Că si ei sunt oameni.

Nu mă credeţi? Ia dechideţi ochii bine când ieşiţi chiauni şi chiaune din baruri. Sunt covrigi în staţie? Da! Sunt puşi în navete pe trotuar? Da! E mai ieftini ca la chioşc? Da!

Acuma dacă vreţi să mă credeţi bine, dacă nu păcat. Să moară ce-am mai scump, mânca-vaj pulile voastre, sora voastră nu vă minte. În dimineaţa asta aud la vânzătorii de covrigi: "cât o sută? Dau o sută, vin în fiecare zi, nu vreau să am probleme." Ea, soţia, vânzătoare, discuta cu el vânzător, înainte de despărţire. Da, mâca-vaj slobozu, vă spune sora voastră fă nebunelor: aşa e bine să discuţi treburile cu bărbatu-tău înainte. De aia e bărbat şi voi femei. Şi nu uitaţi fă: şi gaborii e oameni: trăţi şi voi trăiesc şi ei ce pula mea.

A, era să uit: s-au trezit nişte muişti din parlamentul european (trei la număr) să ne refuze în şmenghen. Cică gaborii de la noi e conrupţi. Bă pişamaş pe voi: conrupţi sunteţi voi cu tot neamu vostru..Eu sunt ruptă nu conruptă.