rahova droguri politia bucuresti

Continui serialul traficanti de droguri, poliţia bucureşti şi bulangiii.
Altă zonă fierbinte: calea Rahovei, între Strada Sebastian şi Piaţa Rahovei (în special în gangurile dintre intersecţia Căii Rahovei cu Petre Ispirescu şi cam până pe la strada Bârca, în spatele blocurilor).
O plimbare de noapte mă lămureşte în privinţa zonei.
Pe la 3 dimineaţa (cel puţin 20 de grade) observ un grăsan cu glugă în cap vorbind la telefon. Desigur pus pe slăbit, de aia poartă glugă. Locul: Calea Ferentari colţ cu strada Tutunari. După un minuţel apare încă un nene, atletic, în trening ca şi primul, fără glugă dar cu o şapcă adânc înfundată pe frunte.
Merg amândoi pe Calea Rahovei până la Petre Ispirescu. În acel moment nu îmi dau seama exact ce sunt: traficanţi sau poliţişti. Înclin să cred că sunt poliţişti (un al şaselea simţ). Tunşi milităreşte, albi, foarte albi. Fără tatuaje, fără tăieturi de cuţite, îmbrăcaţi curat, etc.
Între timp îi ajung din urmă, mă opresc la chioşcul de la intersecţie, ei cotesc în gangul din spatele blocurilor. Ceva îi face să se răzgândească, probabil privirile mele. Trec pe lângă mine şi se fixează la colţul intersecţiei dintre Calea Rahovei cu Petre Ispirescu. Cel cu gluga de mai devreme a "pierdut" gluga. Mă întorc ca să am o privire bună asupra lui. Cel cu şapca s-a tras mai deoparte, grasul îmi aruncă o privire în care îmi cară o mie de pumni. E clar, are o iubire profundă, izvorâtă din propria urâţenie, pentru bulangii. Tipic gabor de Românica.

Îi depăşesc către Piaţa Rahovei. Într-o fracţiune de secundă au dispărut după colţ. Din nou. Mă întorc. În aceeaşi intersecţie dintre Calea Rahovei şi Petre Ispirescu au apărut doi drogaţi. Concomitent un echipaj în Dacie de la secţia 19 Poliţie trece pe acolo.

Vă explic ce înţeleg eu: e o linişte perfectă în Calea Rahovei noaptea, nimeni nu deranjează pe nimeni. Gaborii în civil nu îi deranjează pe drogaţii mărunţi, gaborii în uniformă de la secţia 19 Poliţie  nu îi deranjează pe cei în civil, nu îi deranjează pe drogaţi. etc. Chioşcul non stop şi brutăria sunt puncte fierbinţi, unde noaptea se schimbă impresii şi se împart, nu-i aşa, cărţi de vizită pentru afaceri ulterioare, sub ochii binevoitori ai organelor. Uneori organele mai intră în chioşc sau opresc maşina la brutărie pentru a se pune la curent cu ultimele evoluţii ale cursului valutar din zonă.

Aşa cum mi-a explicat şi mie un drogat, grija gaborilor este să nu se fure, în rest nu au nimic împotrivă să patroneze un mic (sau mare) trafic. "Au grade, îşi permit orice" spune cu înţelepciunea vieţii de stradă drogatul.

Singurul care a picat ca musca în lapte sunt eu: bulangiul care deranjează tot şmenul de noapte - frumoasa încuscrire între gabori şi drogaţi. De acolo privirile urâte şi pumnii pregătiţi ai gaborilor care mi-ar fi tras cu plăcere o chelfăneală în toi de noapte, cu autor necunoscut.